Politicile de descentralizare în contextul Programului de activitate al Guvernului „Integrarea europeană: Libertate, Democraţie, Bunăstare”

   
imprimare
Prefaţă
Politicile de descentralizare în contextul Programului de activitate al Guvernului „Integrarea europeană: Libertate, Democraţie, Bunăstare”
Elemente pentru Consideraţie Specială: MOLDOVA JILDP Grupuri Vulnerabile
Recomandări internaţionale privind descentralizarea şi accesul la serviciile de bază pentru toţi
Bugetele deschise publicului. Democraţia şi Guvernarea în Albania&Administraţia locală şi descentralizarea în Albania
Egalitatea de gen în practică: set de instrumente
Broşura "Cine rămâne în afara dezvoltării locale?"
Guvernarea locală, egalitatea de gen şi drepturile omului
Posterul "Cine rămâne în afara dezvoltării locale? Minorităţile etnice"
Posterul "Cine rămâne în afara dezvoltării locale? Persoanele cu dizabilităţi"
Posterul "Cine rămâne în afara dezvoltării locale? Romii"
Posterul "Cine rămâne în afara dezvoltării locale? Femeile care se confruntă cu multiple forme de discriminare
Pliantul "Cine rămâne în afara dezvoltării locale? Persoanele în etate"
Pliantul "Cine rămâne în afara dezvoltării locale? Romii"
Ghidul mobilizării comunităţii în scopul abilitării
Mobilizarea comunităţii în scopul abilitării. Set de instrumente
Abordarea integratoare de gen în practică. Un set de instrumente.
Bugetul sensibil la dimensiunea de gen în practică. Manual de instruire
Bugetul sensibil la dimensiunea de gen şi drepturile reproductive ale femeilor. Pachet de resurse
Ghid de planificare strategică pentru dezvoltare socio-economică locală bazată pe principiile egalităţii de gen şi ale drepturilor omului

Una din priorităţile Guvernului Republicii Moldova, asumate prin Programul de activitate „Integrarea Europeană: Libertate, Democraţie, Bunăstare" este descentralizarea puterii şi asigurarea autonomiei locale.

În acest sens, Guvernul şi-a propus să recurgă la demontarea „verticalei puterii"[1] şi la aplicarea principiilor şi normelor europene în domeniul administraţiei publice. Conceptul de integrare a Republicii Moldova în spaţiul european este realizabil doar în condiţiile unui stat, în care structurile excesiv ierarhizate vor fi înlocuite cu structuri descentralizate, transparente şi flexibile, instituite pe fundamentul supremaţiei drepturilor şi libertăţilor civile. Evident, se impune astfel necesitatea corelării reformei administraţiei publice centrale cu cea a administraţiei publice locale, concomitent fiind stringent necesar şi asigurarea transferului de competenţe în domeniul finanţelor publice.

În corespundere cu Programul de guvernare, este extins şi cadrul de politici privind viziunea Guvernului Republicii Moldova pentru implementarea priorităţilor sale de reformă, definit prin documentul „Relansăm Moldova - Rethink Moldova".[2]

Fiind un imperativ impus şi de actele internaţionale la care Republica Moldova este parte, în primul rînd de Carta Europeană a Autonomiei Locale (întrată în vigoare pentru Moldova din 1 februarie 1998), descentralizarea este recunoscută ca fundamentul unei administraţii publice democratice şi eficiente.

Incontestabil, că implementarea priorităţii date presupune mult curaj şi activism politic. Argumentele în acest sens reies din însăşi esenţa fenomenului de descentralizare, care poate fi caracterizat drept extrem de complicat şi controversat.

Conform exigenţelor impuse în procesul integrării europene, o condiţie primordială este anume implementarea politicilor de descentralizare, avînd ca finalitate consolidarea capacităţilor şi autonomiei administraţiei publice locale, îmbunătăţirea managementului şi calităţii serviciilor publice, alocarea coerentă a drepturilor, responsabilităţilor şi resurselor financiare.

Guvernul a iniţiat un proces de reforme, menite sa consolideze autorităţile locale, să le abiliteze pentru a administra eficient resursele şi a presta servicii de calitate, de care sunt responsabili în faţa populaţiei, în fata celor care au dat votul pentru schimbare.

Reforma privind descentralizarea va avansa etapizat, cu expansiunea domeniilor de responsabilitate ale administraţiei publice locale şi separarea diferitor niveluri ale administraţiei publice.

La prima etapă este prevăzut stabilirea unui cadru instituţional adecvat, care să asigure elaborarea, implementarea planificării politicilor, coordonarea orizontală a competenţelor pentru o Strategie naţională de descentralizare.

Relevant în acest sens sunt acţiunile curente întreprinse de Guvern privind perfecţionarea cadrului normativ existent, în particular aferent activităţii Comisiei paritare pentru descentralizare.

Constatăm, că în stadiu de promovare este proiectului noii Hotărîri de Guvern cu privire la activitatea Comisiei paritare pentru descentralizare, avînd la bază principiile agreate de paritate între reprezentanţii guvernamentali şi neguvernamentali, asumarea conducerii Comisiei respective de către Primul-ministru al Republicii Moldova, încurajarea implicării active în procesul decizional a reprezentanţilor societăţii civile, mediului ştiinţific şi academic, partenerilor de dezvoltare.

Este important ca Comisia respectivă să coordoneze în mod sistematic cooperarea între autorităţile publice, să stabilească priorităţile, să aprobe agenda procesului descentralizării.

Avînd în vedere reformarea structurii Guvernului şi transferarea funcţiilor aferente coordonării şi controlului activităţii autorităţilor administraţiei publice locale către Cancelaria de Stat, s-a impus revizuirea modelului instituţional de coordonare a procesului de descentralizare. Din această perspectivă au fost revăzute unele competenţe ale Comisiei paritare, care va coordona şi monitoriza procesul de descentralizare, deciziile finale fiind înaintate Guvernului spre aprobare în modul stabilit prin intermediul Cancelariei de Stat. Prin urmare, noul concept al Comisiei paritare schimbă accentele astfel, ca iniţiativele privind promovarea unor acţiuni să aparţină şi actorilor neguvernamentali, iar un ajutor substanţial în acest proces să constituie activitatea experţilor din domeniu, reprezentanţilor mediului academic şi ştiinţific, societăţii civile, partenerilor de dezvoltare.

Şi deoarece reuşita descentralizării depinde în mare masura de modul în care va fi organizat procesul, Guvernul, prin intermediul Cancelariei de Stat, promovează un format extins de consultări publice cu toţi actorii şi partenerii interesaţi în procesul de reformă, atît la nivel central, cît şi la nivel regional şi local: autorităţile administraţiei publice centrale şi locale, societatea civilă, mediul academic şi ştiinţific, partenerii de dezvoltare etc.

Angajamentul clar definit este că Guvernul elaborează Strategia de Descentralizare numai prin Dialog, Comunicare şi Parteneriat. Procesul de consultări publice privind modelul instituţional al reformei finalizează cu adoptarea de către Guvern a variantei optime a componenţei, atribuţiilor Comisiei Paritare pentru descentralizare, aprobării atribuţiilor grupurilor de lucru pentru descentralizare sectorială.

La a doua etapă, axată pe definitivarea viziunii, descentralizarea va consta din revizuirea responsabilităţilor atribuite administraţiei publice locale şi sub-naţionale, în baza criteriilor funcţiilor exclusive, comune şi delegate, compatibile cu criteriile de eficienţă în procesul de alocare.

La etapa respectivă, Strategia de descentralizare va clarifica funcţiile şi rolul agenţiilor guvernamentale regionale şi ale autorităţilor administraţiei publice locale descentralizate, prin transferul responsabilităţilor exclusive (servicii comunale, transport public, apă şi canalizare, colectarea gunoiului, transportul şi administrarea terenurilor amenajate cu gunoişti etc.) sau alte funcţii comune ( învăţămîntul primar şi secundar, servicii de asistenţă medicală primară, servicii sociale, servicii comunitare şi instituţii rezidenţiale).

În ansamblu cu reexaminarea competenţelor, se impune re-elaborarea sistemului de venituri ale autorităţilor publice locale: venituri alocate (venituri proprii) şi transferuri (venituri împărţite, subvenţii de nivelare, subvenţii cu destinaţie specială). Descentralizarea trebuie să vizeze atât dezechilibrele verticale, cât şi cele orizontale ale sistemului actual.

Întru asigurarea implementării cu succes a reformelor derulate, menţionăm importanţa asistenţei oferite de partenerii de dezvoltare a Republicii Moldova, inclusiv în cadrul Programului Comun de Dezvoltare Locală Integrată (PCDLI), susţinut financiar de Agenţia Suedeză pentru Dezvoltare şi Cooperare Internaţională (SIDA), Programul Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare (PNUD), Fondul Naţiunilor Unite pentru Femei (UNIFEM).

Programul dat are ca obiectiv o dezvoltare socio-economică durabilă prin politici de descentralizare şi servicii adecvate la nivel local şi regional. Concomitent, Programul va consolida abordarea politicilor de descentralizare din perspectiva Drepturilor Omului şi Egalităţii de Gen.

În contextul Republicii Moldova, abordarea prin prisma Drepturilor Omului şi Egalităţii de Gen a politicilor de descentralizare este un concept relativ nou şi neexplorat. În 2009 oficiile centrale ale PNUD şi SIDA au convenit să conlucreze la implementarea abordării bazate pe Drepturile Omului în cadrul a trei ţări pilot, prima fiind Moldova. Definind conceptul dat în contextul Moldovei, PNUD şi SIDA au convenit la nivel local să se axeze pe principiile fundamentale de: participare, non-discriminare, transparenţă şi responsabilizare. De asemenea, s-a decis de a porni prin concentrarea activităţilor în acest sens la cea de-a doua etapă a descentralizării a proiectului de guvernare locală, gestionat de PNUD, UNIFEM şi finanţat de SIDA pe parcursul anilor 2010-2012. Programul Comun Dezvoltare Locală Integrată nu este un proiect ce vizează drepturile omului în sine, dar valoarea adăugată din aplicarea abordării bazate pe drepturile omului va duce nu numai la sporirea eficacităţii proiectului menţionat, ci şi va induce efecte pozitive pentru situaţia cu privire la drepturile omului în Moldova pe termen lung.

Scopul aplicării abordării prin prisma Drepturilor Omului şi Egalităţii de Gen ţine de obţinerea unei structuri guvernamentale mai eficiente şi mai democratizate în corespundere cu valorile europene şi integrarea în Uniunea Europeană, conform celor stipulate inclusiv şi în Strategia Naţională de Dezvoltare a Republicii Moldova pentru anii 2008-2011,[3] cât şi de a asigura efectele drepturilor omului în interesul public. Există un număr concret de rezultate care sunt scontate drept urmare a aplicării conceptului dat în politicile în descentralizare şi guvernarea locală: consolidarea strictei aplicări a legii în Republica Moldova la nivel central şi local; eficienţa sporită şi orientarea îmbunătăţită a prestării de servicii pentru cei mai nevoiaşi din societate; un nivel scăzut de corupţie; statul, administraţiile publice locale şi autorităţile centrale îşi vor consolida capacităţile pentru a fi mai transparenţi şi mai responsabili, cât şi pentru a fi mai capabili să asigure ne-discriminarea şi participarea publicului; procesele de dezvoltare vor contribui la egalitate; posibilităţile de a reduce inegalităţile sunt identificate de guvernul central şi administraţiile publice locale care vor acţiona în privinţa acestora; abilitarea celor săraci şi marginalizaţi din societate (de ex. o voce mai puternică şi acces sporit la servicii publice pentru aceste categorii de populaţie); activitate politică sporită a celor săraci şi marginalizaţi; cunoştinţe fortificate cu privire la sistemul democratic şi mecanismele sale în rândul întregii populaţii, mai cu seamă în rândurile celor marginalizaţi şi săraci; media şi societatea civilă vor deveni mai puternici în ceea ce priveşte solicitarea de informaţie şi transmiterea acestei informaţii către cetăţeni, vor deveni mai puternici în ceea ce priveşte monitorizarea şi urmărirea implementării deciziilor politice; cetăţenii vor fi mai capabili să solicite informaţii şi solicite răspundere de la factorii de decizie atunci când este necesar.

Abordarea bazată pe drepturile omului, în baza principiilor de transparenţă, responsabilizare, non-discriminare şi participare, va permite elaborarea calitativă a unor documente de politici privind descentralizarea şi consolidarea autonomiei autorităţilor publice locale, care ulterior, fiind implementate şi transformate în activităţi concrete, vor avea un impact pozitiv asupra tuturor cetăţenilor.

Autor: Victoria CUJBA, Doctorand Academia de Administrare Publică de pe lîngă Preşedintele Republicii Moldova, Şef adjunct Direcţia politici de descentralizare, Cancelaria de Stat a RM

Coautor: Lina STENBERG, Expert internaţional domeniul Drepturile Omului, Agenţia Suedeză de Dezvoltare şi Cooperare Internaţională (SIDA), Secretar II Ambasada Suediei, Secţia pentru Cooperare în Moldova


[1] Programul de activitate al Guvernului Republicii Moldova pentru anii 2009-2013 „Integrarea Europeană: Libertate, Democraţie, Bunăstare"

[2] Programul „Relansăm Moldova - Rethink Moldova"- Priorităţile de dezvoltare pe termen mediu, Raport pentru şedinţa Grupului Consultativ de la Bruxelles, 24 martie 2010

[3] Legea pentru aprobarea Strategiei Naţionale de Dezvoltare pe anii 2008-2011, nr.295-XVI din 21.12.2007, Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr.18-20/57 din 29.01.2008

 

 

 
 
               
Tel. +373 22 25 05 83
Fax  +373 22 25 05 81
Creat de
  Adresa:
Piaţa Marii Adunări Naţionale 1, Casa Guvernului, MD-2033 Chişinău, Republica Moldova
© 2019 Cancelaria de Stat a Republicii Moldova
Toate drepturile rezervate
  Total vizitatori: 725823 |  ieri: 280 |  azi: 147 |  Online: 0
 
Abonare noutăţi