Prima   »  EVENIMENTE   »  Naţionale » Discursul Excelenţei Sale Ingrid Tersman, Ambasadoare a Regatului Suediei în Republica Moldova, în cadrul Conferinţei Naţionale "Rolul APL în asigurarea Drepturilor Omului şi Egalităţii de Gen la nivel local"

Discursul Excelenţei Sale Ingrid Tersman, Ambasadoare a Regatului Suediei în Republica Moldova, în cadrul Conferinţei Naţionale "Rolul APL în asigurarea Drepturilor Omului şi Egalităţii de Gen la nivel local"

   
imprimare
13.10.2011   3912 Accesări  

Stimaţi Primari, stimaţi Participanţi şi Colegi,

Sunt încântată să mă aflu aici, la conferinţa dedicată Săptămânii Europene a Democraţiei Locale. De asemenea, sunt încântată să văd că este o rată atât de mare de participare din întreaga ţară. Faptul că Suedia susţine Programul Comun de Dezvoltare Locală Integrată cu 45 milioane de coroane suedeze timp de trei ani, spune multe despre importanţa pe care o acordăm abilitării comunităţilor şi democraţiei locale, descentralizării, şi desigur, drepturilor omului şi egalităţii de gen. Pentru a sprijini aceste eforturi, cooperăm strâns cu Guvernul Republicii Moldova, Cancelaria de Stat, Parlamentul şi reprezentanţii autorităţilor publice locale. 

Suedia are o tradiţie îndelungată de guvernare descentralizată. Suntem convinşi că acesta este un motiv important pentru care societatea noastră a ajuns la actualul nivel de dezvoltare. De fapt, cele mai strânse relaţii dintre stat şi cetăţeni au loc la nivel local. Prin urmare, cele mai multe acţiuni de promovare a drepturilor omului şi egalităţii, precum şi a participării politice, pot fi realizate la nivel local. Valoarea pe care o atribuim principiului de autonomie locală este văzută în modul în care aceasta este codificată în primul articol al uneia dintre legile cheie care formează constituţia noastră, aşa-numitul Instrument Suedez de Guvernare:

Art. 1. Toată puterea publică în Suedia aparţine poporului.

Democraţia suedeză este bazată pe formarea liberă a opiniei şi pe vot universal şi egal. Aceasta este realizată printr-o formă de guvernare reprezentativă şi parlamentară şi prin autonomie locală.

Un principiu de bază al modelului suedez este faptul că treburile locale trebuie să fie gestionate la nivel local. Cu cât mai aproape de cetăţean sunt luate deciziile privind modul şi natura serviciilor care urmează a fi prestate, cu atât mai mare este probabilitatea ca serviciile să corespundă cerinţelor şi necesităţilor  clientului: cetăţeanul comunităţii.

Organul de conducere la nivel local, municipalitatea, sau kommun în suedeză, este principalul furnizorul de servicii către populaţie. Prin lege, municipalităţile sunt obligate să presteze anumite servicii, însă municipalitatea are dreptul să decidă independent asupra prestării altor servicii. Serviciile obligatorii includ învăţământul de la nivel de grădiniţă până la liceu, asistenţa medicală, servicii sociale, asistenţa pentru persoanele vârstnice şi cu dizabilităţi, precum şi gestionarea apei şi deşeurilor.

Întrucât complexitatea acestor servicii a crescut de-a lungul anilor, la fel au crescut şi aşteptările şi cerinţele cetăţenilor cu privire la calitatea serviciilor prestate. Pentru a îmbunătăţi calitatea serviciilor, Suedia a fost supusă unui proces de consolidare a numărului de municipalităţi.

Din punct de vedere geografic, Suedia este ţară mare cu o densitate a populaţiei relativ modestă.  În anul 1951, populaţia noastră a fost estimată la 7 milioane locuitori - şi aproape 2500 de municipalităţi. Astăzi, avem o populaţie de 9,4 milioane locuitori şi 290 de municipalităţi. Din cauza distribuţiei inegale a populaţiei, dimensiunilor geografice diferite, numărului de întreprinderi existente, diferenţelor culturale, municipalităţile încă se deosebesc ca mărime de la foarte mici la foarte mari. Cu toate acestea, în medie, populaţia dintr-o municipalitate suedeză este estimată astăzi la aproximativ 20-30 mii locuitori. Având municipalităţi de mărimi mai mari, este posibilă prestarea unor servicii bune de şcolarizare şi asistenţă medicală primară - printre alte servicii - pe întreg teritoriu al ţării.

În timp ce prestarea serviciilor de calitate înaltă de către autorităţile publice locale este o prioritate esenţială, aceasta nu poate exista fără cetăţeni abilitaţi care participă la procesul de luare a deciziilor privind natura şi modul în care autorităţile locale ar trebui să presteze servicii şi să ia decizii care afectează viaţa fiecăruia ca persoană.

Majoritatea deciziilor care afectează oamenii în mod direct sunt luate la nivel local; iată de ce transparenţa, participarea şi responsabilizarea sunt la fel de  importante atât la nivel local cât şi la nivel naţional. Pentru valorile noastre ale democraţiei şi ale statului de drept este esenţial faptul ca cetăţenii noştri, pe care îi servim, să aibă dreptul de a şti ce se decide şi cum se decide.

La fel ca în Parlamentul suedez, şedinţele consiliilor municipale sunt evenimente publice la care oricine poate participa, pentru a urmări ce se spune şi în ce mod sunt adoptate deciziile. Pe lângă politica uşilor deschise în timpul şedinţelor plenare, multe municipalităţi asigură transmiterea în direct a şedinţelor prin intermediul radioului local, TV sau prin Internet.

Participarea nu ar trebui să fie doar pentru cei care deja sunt abilitaţi, dar trebuie să fie făcută posibilă pentru toţi, în special pentru grupurile vulnerabile care în mod tradiţional nu participă activ la viaţa publică. Prin urmare, democraţia autentică poate fi realizată numai atunci când cei ce au fost împuterniciţi de către popor ca să servească interesul public - caută activ modalităţi pentru a asigura participarea tuturor păturilor ale populaţiei la luarea deciziilor importante şi nu doar respectă „literele" legii. Conceptul esenţial este faptul că sarcina autorităţilor locale este de a servi poporul, şi nu invers. Iată de ce autorităţile locale, dincolo de procesul decizional formal, trebuie să menţină un dialog constant cu cetăţenii săi pentru a se asigura că toţi cei vizaţi cunosc ce decizii vor fi luate şi au şansa să îşi exprime opinia şi să mobilizeze alte persoane, dacă este necesar.

Există nenumărate exemple a faptului cum grupurile din comunitate s-au mobilizat împotriva noilor extinderi ale drumurilor care ar afecta zonele sensibile din punct de vedere ecologic, sau împotriva planurilor de a modifica arhitectura oraşelor, sau împotriva deciziilor privind locul unde să se construiască un teren de fotbal sau un teren de sport. Acest lucru, în general, este văzut nu ca o înfrângere pentru clasa politică, ci ca o victorie pentru democraţie. Un politician local care doreşte în continuare să aibă succes, ar fi înţelept să asigure consultarea publică a acestor propuneri înainte de luarea deciziilor formale.

Transparenţa este ceea ce contribuie la responsabilizarea autorităţilor locale în faţa populaţiei. Prin urmare, transparenţa în procesul decizional este o parte intrinsecă  a responsabilizării democratice.

Este necesar să vorbim despre responsabilizarea democratică cu totul altfel decât despre responsabilizarea administrativă. Responsabilizarea administrativă este responsabilizarea internă între diferite niveluri ale guvernării şi este, în esenţă, o responsabilizare formală, birocratică. Responsabilizarea democratică, pe de altă parte, este responsabilitatea directă faţă de client şi stăpân - populaţia. Nu este vorba doar de responsabilitatea formală, dar, de asemenea, acest lucru se referă la respectarea principiului de bună-înţelegere dintre populaţie şi cei cărora populaţia le-a încredinţat o sarcină, un contract social dacă doriţi.

Câteva cuvinte despre egalitatea de gen în guvernarea locală. Majoritatea autorităţilor locale suedeze au lucrat în mod consecvent asupra integrării perspectivei de gen în activitatea lor de zi cu zi. Pentru aceasta, ei pot solicita finanţare de la nivelul central, iar municipalităţile decid independent cum să desfăşoare  activităţile ulterioare. Acest lucru este făcut pentru funcţionarii publici din municipalitate, dar, în primul rând, pentru toţi cetăţenii lor. Majoritatea municipalităţilor au decis asupra unor obiective clare privind egalitatea de gen în activitatea zilnică.  Kalmar kommun, situată pe coasta de est, a declarat: „Kalmar kommun trebuie să fie o municipalitate unde femeile şi bărbaţii, fetele şi băieţii, se bucură de aceleaşi drepturi, posibilităţi şi obligaţii." Iar responsabilitatea pentru integrarea abordării de gen revine fiecăruia din municipalitate.

În Piteå kommun, situată în nordul ţării, conducătorul municipalităţii a afirmat: „Eu percep egalitatea de gen şi dezvoltarea durabilă ca o modalitate de a deveni chiar mai buni în ceea ce facem." Astfel, Piteå s-a concentrat asupra educaţiei şi instruirii politicienilor locali şi a înalţilor funcţionari publici. Ei au elaborat statistica din perspectiva de gen şi au gestionat un număr de proiecte-pilot pentru a elabora metode care se potrivesc cel mai bine municipalităţii şi cetăţenilor săi, femei şi bărbaţi deopotrivă. Activitatea lor poate fi urmărită pe paginile web ale acestor municipalităţi.

Republica Moldova a făcut recent un pas foarte important spre creşterea transparenţei prin aderarea la Iniţiativa Datelor Guvernamentale Deschise. Centrul de Guvernare Electronică al Guvernului, cu suportul Băncii Mondiale şi altor parteneri, a facilitat faptul ca rapoartele detaliate privind toate fondurile cheltuite la orice nivel în Moldova - de la autoritatea centrală la cea mai mică Primărie -  să fie accesibile fiecărui cetăţean şi fiecărui jurnalist. Datele conţin astfel de detalii încât este posibil să vedem cât de mult s-a cheltuit pentru salarii într-o şcoală din sat sau în orice altă instituţie locală. Asigurarea acestui nivel de transparenţă fără precedent creează condiţii pentru o responsabilizare democratică mai eficientă de către populaţiei şi mass-media.

Acest lucru se întâmplă numai atunci când autorităţile locale înţeleg cum ar putea beneficia de pe urma acţiunilor de promovare a responsabilizării publice şi de explicare pentru populaţie a activităţilor ce conduc la schimbări reale; precum şi atunci când autorităţile locale văd că responsabilizarea publică nu este doar o obligaţie, ci un interes propriu care contribuie la crearea unui parteneriat cu servicii mai eficiente şi cu încredere sporită în autorităţile locale. O astfel de încredere şi responsabilizare vor contribui la un climat în care procesul de descentralizare, care a început în Moldova cu mulţi ani în urmă, însă niciodată nu s-a încheiat, poate să ajungă la bun sfârşit.  

Vă mulţumesc.

 

               
Tel. +373 22 25 05 83
Fax  +373 22 25 05 81
Creat de
  Adresa:
Piaţa Marii Adunări Naţionale 1, Casa Guvernului, MD-2033 Chişinău, Republica Moldova
© 2019 Cancelaria de Stat a Republicii Moldova
Toate drepturile rezervate
  Total vizitatori: 726145 |  ieri: 213 |  azi: 63 |  Online: 8
 
Abonare noutăţi